Noutati

Vă rugăm să consultați documentul atașat.
Vă rugăm să consultați documentul atașat.
Pentru vizualizarea rezultatului vă rugăm să consultați fișierul atașat.
Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcției contractuale vacante de contabil șef. Vă rugăm să...
Joi, 10 mai, ora 11:00, sala 2374, vom organiza o dezbatere pe marginea noii cărți a lui Norbert Petrovici ”Zona urbană. O economie politică a socialismului românesc”, apărută în...
Vă rugăm să consultați documentele atașate pentru rezultate.
Vă rugăm să consultați documentele atașate pentru rezultatele finale după contestații.
Vă invităm să fiți parte a unui sondaj adresat celor care lucrează și de acasă. Vă rugăm să completați un scurt chestionar (17 minute) și să ne trimiteți o fotografie (sau mai multe) înfățișând...
Vă rugăm să consultați documentele atașate pentru rezultate. *NOU: Erata anunt rezultate finale CS II. Va rugam sa consultați fișierul atașat.
Vă rugăm să consultați documentele atașate pentru rezultate. Calendarul desfășurării concursului este următorul: 1 post cercetător științific, 3 posturi cercetător știintific III, 2 posturi...

Utilizator

Efectele socioeconomice ale secetei şi fenomenelor asociate (aridizare, deşertificare) asupra comunităţilor umane din România (Partea a II-a)

Tip: 
Cărţi
Editura: 
Bucureşti: ICCV

Seceta reprezintă riscul ecologic cu cea mai mare stabilitate, care poate avea efecte pe termen lung, în special asupra populaţiei din mediul rural, dependentă de activitatea agricolă, ramură economică supusă permanent capriciilor vremii.
În România, până în urmă cu câteva decenii, seceta se producea cu o frecvenţă mai mare în anumite zone, respectiv sudul Moldovei, Dobrogea, sudul Munteniei şi Olteniei. Astăzi, schimbările climatice la nivel global, puse în legătură cu amplificarea
poluării, defrişările sau cu schimbările de peisaj, au determinat o amplificare a procesului de uscăciune. Ca urmare, unele zone cu secetă endemică tind să fie afectate de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal şi degradarea solului). Aceste fenomene naturale distructive, cu un efect direct, în special asupra resurselor de hrană şi de apă, pot altera calitatea vieţii populaţiei, generând crize financiare, la început la nivel de familie, de comunitate, apoi, prin extindere, la nivel naţional.
În ţara noastră, teritoriul cu risc ridicat de secetă, însoţită, în unele cazuri de aridizare şi de deşertificare, cuprinde suprafeţe mari din Câmpia Română, Dobrogea şi parţial în Câmpia de Vest. Aceste zone pot fi încadrate în categoria arealelor fragile, care se confruntă cu probleme economice, sociale şi de mediu, induse, în bună măsură şi de seceta excesivă şi prelungită. În anii extrem de secetoşi, uscăciunea poate cuprinde însă aproape tot teritoriul ţării noastre, aşa cum s-a întâmplat în anul 2003.
Toate aceste aspecte, care au fost tratate pe larg în prima parte a studiului, au fost completate cu o analiză în plan regional, optându-se pentru judeţul Dolj, considerat "polul secetei" din România.

Expertiza
Expertiza
Expertiza
Cele mai descarcate
materiale de pe site
Expertiza
Publicistica sociologica
romaneasca dupa 1944
Expertiza
Biblioteca sociologica
virtuala