Calitatea Vieţii în România 1990-2006

Fisier: 

calitatea-vietii-in-romania-1990-2006.pdf

Datele de cercetare prezentate în această lucrare sunt organizate pe cinci dimensiuni: condiţii de viaţă, mediu social, mediu politic, viaţă profesională, viaţă personală, încercând să surprindă cât mai complet elementele care descriu calitatea vieţii. Informaţia include: referiri la stări de fapt, evaluările oamenilor asupra propriei vieţi dar şi stările de satisfacţie/mulţumire pe care oamenii le încearcă în raport cu condiţiile de viaţă. Rezultatele de cercetare surprind atât aspectele pozitive ale vieţii care pot constitui puncte de suport pentru indivizi, cât şi acele componente care se menţin în zone negative critice, permanente surse de insatisfacţie şi nemulţumire în viaţa oamenilor.
Cercetarea Calităţii Vieţii în România s-a realizat în perioada 1990-1999 şi în anii 2003 şi 2006 pe eşantioane reprezentative la nivel naţional, stratificat-probabiliste, multistadiale (excepţie anul 1990, când s-a utilizat eşantionarea pe cote), cuprinzând populaţia de peste 18 ani. Criteriile de stratificare au inclus provincia istorică, mediul rezidenţial rural/urban, mărimea localităţii (oraşe mici, mijlocii, mari).
Având în vedere mărimea cuprinsă între 1000 şi 1500 de subiecţi a eşantioanelor probabiliste, pentru valorile procentuale determinate în cercetare şi prezentate în tabele pentru un anumit indicator, se admite o eroare teoretică de ± 3, la o probabilitate de 0,95. Totodată, menţionăm faptul că la aceste mărimi ale eşantioanelor nu sunt suficient reprezentate segmentele de populaţie cu poziţii situate la extremele scalei sociale, respectiv cei mai săraci sau cei mai bogaţi dintre români.
Materialul de faţă conţine:
• descrierea situaţiei în anul 2006 (primul grafic)
• dinamica în timp: 1990-2006. Pentru marea majoritate a indicatorilor datele sunt prezentate pentru fiecare an în care s-au realizat cercetări. Pentru un număr redus de indicatori din seria de date lipsesc valorile corespunzătoare anilor în care întrebările nu au fost prezente în chestionare. Tabelele cuprind procentele celor care s-au pronunţat în legătură cu diferitele aspecte incluse în cercetare. Diferenţele de până la 100% reprezintă procentul non-răspunsurilor.