Lazăr, Adriana (2002) Spatializarea sărăciei extreme în sate şi oraşe

Fisier: 

spatializarea-saraciei-extreme-in-sate-si-orase.pdf

Saracia nu poate fi definita doar in termeni de predeterminare si a unui comportament in totalitate pasiv (Micheli, Giuseppe, 1996 :44), ci presupune un proces de autodeterminare, de intrare intr-o anume traiectorie de viata mai degraba decat in alta, un stagiu caracterizat de ireversibiliate, de lipsa posibilitatilor de iesire din starea de criza.Abordand saracia ca un proces cumulativ(Mingione si Zajczyk, 1992) putem afirma ca un loc de munca prost platit, somajul sau o pensie scazuta sunt adesea necesare, dar nu si suficiente pentru a putea demonstra intr-o relatie de cauza-efect existenta unor multiple deprivari. Saracia este mai degraba « un mod de viata persistent si stabil, transmis din generatie in generatie pe linie de familie »( Oscar Lewis)