Penuria Post-Modernă a Postcomunismului românesc. (vol. I)

Fisier: 

bogdan-voicu-penuria-pseudo-moderna-a-postcomunismului.pdf

Abstract: Se discută mult astăzi despre o emergentă teorie a capitalurilor. Aceasta se construieşte gradual pornind de la discuţiile iniţiate în economie şi elaborate mai ales asupra existentei altor resurse decât cele material-financiare. Dezvoltările şcolii (economice) de la Chicago au impus astfel capitalul uman ca şi element esenţial al dezvoltării sociale şi individuale. Teoria resurselor sociale şi, ulterior, o întreagă pleiadă de autori în frunte cu Bourdieu, Coleman şi Putnam au adus în centrul atenţiei capitalul social ca element cheie al evoluţiei, instituţii financiare importante, precum Banca Mondiala, promovând astăzi sistematic aceasta opţiune conceptuală. In fine, un al patrulea element, capitalul simbolic tinde a se contura. Teoria capitalurilor, ca matrice a dezvoltării îşi găseşte aderenţi şi aplicativitate concretă în aşa numita "market tranzition debate". Dezbaterea, localizată în mediul academic american, aduce în prim plan schimbările din spaţiul ex-comunist, de la China şi fosta URSS, până la ţările central-europene. Volumul de faţă este dedicat descrierii nivelelor şi structurilor pe care le cunosc resursele în spaţiul romanesc. Capitolul 1 este unul extrem de scurt, definind spaţiul conceptual pe care îl adopt. Capitolul 2 este dedicat resurselor materiale, insistând mai ales asupra modului în care ele sunt percepute. Capitolele 3 şi 4 abordează problematica capitalului uman, respectiv a celui social. Capitolul 5 discută capitalul simbolic din perspectiva orientărilor valorice latente către modernitate, descriind din punct de vedere cultural România pseudo-modernă.Din punct de vedere al nivelelor tuturor acestor tipuri de resurse, societăţile postcomuniste europene sunt societăţi ale penuriei, în comparaţie cu vecinii vestici. România nu face excepţie. Tara este mai săracă nu doar material, ci şi din punct de vedere al interacţiunilor sociale, al capitalului educaţional, al gradului de modernitate. Toate acestea fac ca resursele de care indivizii dispun sa fie extrem de relevante pentru propria lor dezvoltare.