În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim Ziua Mondială a Fericirii. ICCV celebrează cu această ocazie, propunând o serie de postări despre fericire și bunăstare subiectivă. Vă propunem perspective diferite, semnate de cercetători ai Institutului.
În postarea de față, Bogdan Voicu vorbește despre satisfacția cu viața și migrația internațională.
Migrație internațională și satisfacția cu viața
Într-un articol din urmă cu trei ani, am arătat împreună cu Marian Vasile cum culturile satisfacției cu viața se conservă (și) în urma migrației. Cu alte cuvinte, dacă te naști într-o cultură a satisfacției mai reduse cu viața și internalizezi valorile acesteia, iar mai apoi migrezi undeva unde oamenii sunt mai fericiți, vei tinde să fii mai nefericit decât media celor asemănători ție. Reproduci astfel pattern-urile de a fi satisfăcut cu viața din țara de origine.
Pe de altă parte, prin expunerea la normele sociale din țara de destinație, preiei din cultura locului și tinzi a deveni mai fericit. Este unul dintre motivele pentru care emigranții sunt de regulă mai mulțumiți cu viața lor față de cei rămași acasă (detalii mai multe în Bogdan Voicu, Marian Vasile. 2014. Do “Cultures of Life Satisfaction” Travel? A Cross-European Study of Immigrants, Current Sociology 62(1): 81-99. Sau, pe scurt, pe pagina Grupului Românesc pentru Studiul Valorilor Sociale).
Ce-ar fi să ne uităm însă la migranții de retur? Adică la cei care au plecat din țară, au locuit o vreme în străinătate și apoi s-au întors.
Pe de o parte, dacă ne referim strict la România, ecuația ar trebui să fie simplă: cei ce pleacă sunt de regulă mai educați, mai avuți și mai tineri în comparație cu cei care nu o fac. Este vorba despre o selecție pozitivă întâlnită în orice migrație. Adică sunt din start un pic mai satisfăcuți. România are o cultură a satisfacției cu viața mai degrabă redusă. Prin urmare, emigranții români ajung într-o țară de destinație unde sunt expuși la norme sociale ce te încurajează a fi un pic mai fericit.
Dar mai apoi, din imigranți devin migranți de retur. Revenirea este una în care de regulă operează selecția negativă: se întorc cei care nu reușesc dintr-un motiv sau altul în țara de destinație. Evident, există excepții, mai ales într-o migrație internațională masivă așa cum este cea românească, dar hai să ne uităm mai degrabă la medie. Aici se încurcă lucrurile: erau probabil mai fericiți decât media, este probabil să fi devenit și mai fericiți, dar se întorc pentru că au eșuat. Sunt ei mai fericiți sau nu decât conaționalii lor ce nu au plecat vreodată?
Cifrele de mai jos provin din valul din ianuarie 2017 al Romanian Election Studies. Am intervievat un eșantion probabilistic de 1106 români. 298 dintre ei aveau experiență de migrație internațională. 320 au ¨mulți¨ sau ¨foarte mulți¨ prieteni sau rude în afara țării. Nu am intrat încă în mai multe detalii, dar iată cum arată satisfacția cu viața a celor trei categorii (vezi grafic). Cei care au revenit sunt mai satisfăcuți de viața lor (relația este semnificativă statistică; cu alte cuvinte, dacă intervievam toată populația adultă a României observam o diferență între cei reveniți și cei ce nu au plecat vreodată). Similar, cei care au ¨foarte puțini¨ prieteni plecați sunt mai nefericiți, dar aceasta poate fi un efect al faptului că nu au prieteni.
Dacă eliminăm diferențele date de educație, de gender și de vârstă (prin analiză de regresie), lucrurile rămân neschimbate. Migranții de retur sunt mai satisfăcuți cu viața decât restul, chiar dacă diferența se micșorează.
O interpretare simplă poate fi legată de un zâmbet frumos, de o voce zglobie: Nu contează prea mult cât ai stat în afara României. Se pare că te întorci cu zâmbetul pe buze și, fie că ești superficial sau nu, îi poți schimba pe ceilalți. Sau măcar pe tine. Sau poți face visele să devină realitate.
Redevenind serioși, acestea sunt momentan doar rezultate preliminare. Echipa noastră are subiectul în lucru și va reveni în curând cu mai multe detalii. Până atunci, vă urăm să aveți o Zi a Fericirii … fericită!
++++++++++++++
Acest text apare simultan pe pagina ICCV, ca parte a sărbătoririi Zilei Mondiale a Fericirii, și pe site-ul Romanian Election Studies, ca parte a prezentării rezultatelor cercetării din 2017.
Seria de postări dedicate de ICCV Zilei Fericirii mai include:
