Stimată colegă,
Stimate coleg,
Ne revine plăcerea de a vă invita la conferinţa 20 de ani de schimbare: probleme şi perspective. Calitatea vieţii după 20 de ani, ce urmează a de desfăşura în perioada 12-14 februarie 2010, în Casa Academiei Române, din Bucureşti (Calea 13 Septembrie 13).
Conferinţa este prilejuită de o triplă aniversare. Sunt 20 de ani de la schimbarea de regim din decembrie 1989. Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii împlineşte 20 de ani de activitate. Asociaţia Română de Sociologie aniversează de asemenea 20 de ani de existenţă. ICCV şi ARS folosesc prilejul pentru a co‑organiza evenimentul la care vă invităm să participaţi.
Ne propunem să organizăm Conferinţa pe secţiuni, cu desfăşurare în paralel. Secţiunile sunt listate mai jos, iar o descriere succintă a fiecăreia este disponibilă la sfârşitul anunţului.
- Dezvoltare socială. Inovaţie socială – moderatori: Cătălin Zamfir, Cosmin Briciu, cosminbriciu@gmail.com
- Calitatea vieţii: indicatorii subiectivi – moderatori: Ioan Mărginean, Iuliana Precupeţu, iuliana@iccv.ro
- Standardul de viaţă: veniturile şi consumul populaţiei, moderator: Mariana Stanciu, mariana1stanciu@yahoo.com
- Politici sociale, statul bunăstării, politici de incluziune socială, politici sectoriale – moderatori: Sorin Cace, corsorin@clicknet.ro, Ana Maria Preoteasa anita@iccv.ro
- Capital social, comunităţi şi dezvoltare comunitară: este România altfel?, moderator: Bogdan Voicu, bogdan@iccv.ro
- Schimbarea valorilor sociale: un model al convergenţei?, moderator: Mălina Voicu, malina@iccv.ro
- România - o ţară a migranţilor?, moderator: Monica Şerban, monas@iccv.ro
- Multiculturalismul: realitate şi acţiune, moderator Ştefan Buzărnescu, steb@socio.uvt.ro
- Familia românească azi, moderator Floare Chipea, fchipea@yahoo.com
- Politici sociale în asistenţa socială, moderator Elena Zamfir, ezamfir1@gmail.com
- Criminalitatea - tendinţe şi factori de risc, moderatori: Dan Banciu, Ecaterina Balica catibalica@yahoo.com
Cei care doresc să se înscrie cu prezentări sunt rugaţi să contacteze moderatorul secţiunii respective, trimiţând un rezumat de maxim 250 de cuvinte, până pe data de 1 decembrie 2009. Atragem atenţia asupra faptului că unele dintre secţiuni se vor desfăşura în paralel.
Moderatorii fiecărei secţiuni urmează a decide asupra lucrărilor acceptate pentru prezentare orală şi asupra celor ce pot fi prezentate ca poster, programul final al conferinţei urmând a fi anunţat în 10 ianuarie 2009.
Taxă de participare: 100 LEI (depusă în contul ARS).
Comitet de organizare:
Laura Stoica – ARS
Monica Şerban, Bogdan Voicu – ICCV
DESCRIEREA SECŢIUNILOR:
1. Dezvoltare socială. Inovaţie socială – moderatori: Cătălin Zamfir, Cosmin Briciu, cosminbriciu@gmail.com
În ultimii ani, în mediul academic din România s-a conturat un interes puternic pentru dezvoltarea socială ca proces planificat de schimbare. Ideea este centrală în cadrul strategiei de acţiune a celor mai importante organizaţii internaţionale, iar rădăcinile ei pot fi urmărite în istoria gândirii sociologice pe filiaţia cu alţi termeni din familia conceptuală: progres – modernizare - schimbare. Totuşi, teoria dezvoltării sociale ca atare este distinctă şi încă relativ nouă, iar implicaţiile ei sunt importante din cel puţin două puncte de vedere: (a) delimitarea caracterului specific al dezvoltării sociale, ca diferit de creşterea economică şi (b) delimitarea caracterului constructiv, proiectat din interior al evoluţiei unei societăţi. În această sferă de preocupări, o temă de reflecţie importantă este inovaţia socială, ca unul dintre motoarele dezvoltării.
2. Calitatea vieţii: Indicatorii subiectivi – moderatori: Ioan Mărginean, Iuliana Precupeţu, iuliana@iccv.ro
O societate caracterizată de o înaltă calitate a vieţii, în care oamenii se bucură de o viaţă bună şi se simt mulţumiţi şi fericiţi, constituie un scop major al eforturilor de dezvoltare socială. Societatea românească a parcurs în perioada de după 1990 un timp al schimbărilor rapide marcat de o permanentă căutare a direcţiilor de reformă şi a identificării soluţiilor care puteau conduce la succesul tranziţiei. Deşi finalul tranziţiei nu a fost întotdeauna clar pentru cei mai mulţi dintre actorii sociali implicaţi în reformă, scopuri cum sunt un standard de viaţă mai ridicat, o societate dezvoltată, o viaţă mai bună au orientat în mare măsură sensul schimbărilor. Această secţiune îşi propune să răspundă la o serie de întrebări relevante în acest moment pentru societatea românească: Cum a evoluat calitatea vieţii în România pe parcursul ultimilor 20 de ani? Cum putem descrie situaţia principalelor domenii ale calităţii vieţii: ocuparea sănătatea, locuirea, mediul politic, mediul înconjurător, educaţia, serviciile sociale, familia şi relaţiile interpersonale, timpul liber, stilurile de viaţă, bunăstarea subiectivă? Care sunt aspectele metodologice actuale ale cercetării din domeniul calităţii vieţii? Care este relaţia dintre calitatea vieţii şi eforturile de dezvoltare socială?
3. Standardul de viaţă: veniturile şi consumul populaţiei, moderator: Mariana Stanciu, mstanciu@yahoo.com
Populaţia din România a parcurs două decenii de readaptări şi uneori transformări radicale, ale modului său de viaţă, în funcţie de un context social-economic extrem de imprevizibil şi fluid. Polarizarea accesului populaţiei la resursele sociale şi conştientizarea, pe scară largă, a existenţei unor oportunităţi mai mari de câştig peste graniţă au creat efecte majore asupra iniţiativei economice în ansamblu dar şi asupra modelelor de consum autohtone. Factori importanţi ai schimbării au derivat şi din influenţele culturii occidentale asupra contextului social din România, mediat inclusiv prin oferta de bunuri şi servicii. Care este imaginea prezentă şi perspectiva de viitor asupra unor asemenea evenimente - iată ce ne propunem să aflăm în secţiunea de faţă.
4. Politici sociale, statul bunăstării, politici de incluziune socială, politici sectoriale moderatori: Sorin Cace, corsorin@clicknet.ro, Ana Maria Preoteasa anita@iccv.ro
După 1990 domeniul politicilor sociale s-a dezvoltat dintr-o necesitate reparatorie, pentru a compensa în primă instanţă nedreptăţile din perioada comunistă şi apoi problemele sociale generate de procesul de tranziţie la economia de piaţă. Ultimii ani au orientat România către o politică socială ghidată de integrarea europeană atât la nivel de ideologie cât şi prin adoptarea de măsuri comune sau coordonare comună (OMC). Abordarea politicilor sociale este una complexă şi presupune diferite dimensiuni: politică, instituţională, financiară, metodologică etc. Secţiunea are ca obiectiv delimitarea politicilor sociale româneşti în contextul european, eficienţa şi adecvarea acestora la problemele actuale.
5. Capital social, comunităţi şi dezvoltare comunitară: este România altfel?, moderator: Bogdan Voicu, bogdan@iccv.ro
Politicile de dezvoltare contemporane pun adesea accentul pe rolul comunităţii şi pe ideea de participare. Conform literaturii curente, România se dovedeşte a fi în ultimii 20 de ani o ţară cu un capital social de tip bridging redus, în care adesea programele de dezvoltare axate pe utilizarea participării locale se concretizează în proiecte derulate aproape exclusiv prin implicarea liderilor aleşi ai comunităţii. Pe de altă parte, comunităţile, fie ele urbane sau săteşti, se transformă. Acestea sunt întrebările secţiunii propuse: cum arată comunitățile locale româneşti astăzi, este dezvoltarea participativă o soluţie de dezvoltare sustenabilă, indică nivelele capitalului social o Românie altfel decât Europa?
6. Schimbarea valorilor sociale: un model al convergenţei?, moderator: Mălina Voicu, malina@iccv.ro
Schimbarea socială produsă in ultimii 20 de ani în societăţile post-comuniste a implicat nu numai transformare instituţională, ci şi de tip cultural. Transformările economice şi politice ample produse în trecerea de la societăţi totalitare la societăţi democratice, de la economia planificată la cea de piaţă au antrenat şi o schimbare a valorilor sociale împărtăşite de populaţia statelor post-comuniste din Europa Centrală şi de Est. Globalizarea şi deschiderea spre Uniune Europeană au avut de asemenea efecte asupra paternurilor atitudinale şi valorice ale cetăţenilor din statele post-comuniste. Această secţiune îşi propune să identifice în evoluţiile orientărilor de valoare în ultimii 20 de ani în statele post-comuniste, cu un focus special pe România. Se parte vorbi de un model al convergenţei la nivel european sau există trenduri regionale specifice? Unde se plasează România pe o hartă a valorilor europene?
7. România - o ţară a migranţilor? moderator: Monica Şerban, monas@iccv.ro
Pornind de la un regim de închidere accentuată în raport cu mobilitatea geografică internaţională, România a devenit, în ultimii 20 de ani, una dintre cele mai importante ţări sursă pentru migraţia intra-europeană şi, în creştere, un spaţiu de imigraţie. Cu aproximativ 10% din populaţie muncind în străinătate şi fiind stat de graniţă al uneia dintre cele mai atractive arii de imigraţie la nivel global, Uniunea Europeană, societatea românească are nevoie de o cunoaştere aprofundată a propriei migraţii internaţionale. În acest context, secţiunea deschide un spaţiu de reflecţie asupra efectelor şi posibilelor evoluţii ale fenomenului (sub ambele sale faţete, imigraţie şi emigraţie) în viitorul apropiat.
8. Multiculturalismul: realitate şi acţiune, moderator Ştefan Buzărnescu, steb@socio.uvt.ro
În ultimele trei decenii conceptul de multiculturalism şi-a consolidat modul de definire şi metodologia de cercetare. Secţiunea de faţă propune abordări ale diversităţii culturale, oportunităţii şi problemelor aduse de aceasta, în context românesc şi european.
9. Familia românească azi, moderator Floare Chipea, fchipea@yahoo.com
Cele două tranziţii demografice, cu impact asupra pattern-urilor de nupţialitate şi fertilitate nu ocolesc nici România. Familia românească a cunoscut şi ea în ultimii două zeci de ani tendinţe de schimbare: întârzierea vârstei la prima căsătorie, amânarea primei naşteri, o diferenţiere a stilului de viaţă în cadrul cuplurilor consensuale, discuţia despre cupluri de acelaşi sex. Secţiunea îşi propune să aducă în dezbatere aceste întrebări, precum şi tematicile conexe.
10. Politici sociale în asistenţa socială, moderator Elena Zamfir, ezamfir1@gmail.com
Asistenţa socială constituie un element cheie în cadrul mixului politicilor sociale. Evoluţiile recente şi de durată din societatea contemporană constituie punctul de interes al secţiunii propuse. Analize empirice şi analiza politicilor sociale din domeniu pot constitui materiale de dezbatere ale secţiunii.
11. Criminalitatea - tendinţe şi factori de risc, moderatori: Dan Banciu, Ecaterina Balica catibalica@yahoo.com
Evoluţia criminalităţii în România ultimelor două decenii a cunoscut perioade de creştere (1990-1998 şi 2006 -2008), dar şi perioade de descreştere (1999 - 2005) a ratei criminalităţii. Dincolo de această variaţie a indicatorilor statistici, criminalitatea din ţara noastră a fost marcată de apariţia unor forme noi de criminalitate generate printre altele de fenomenul globalizării şi de utilizarea noilor tehnologii de comunicare. Secţiunea îşi propune să aducă în discuţie teme precum: tendinţele evoluţiei criminalităţii în România, în contextul spaţiului european, factorii de risc, particularităţile victimelor şi agresorilor, criminalitatea violentă (omorul, agresiunile sexuale, tâlhăria), criminalitatea stradală, criminalitatea informatică, actele de violenţă cunoscute ca „rural crime”, criminalitatea economică, corupţia, crima organizată, traficul de droguri, traficul de persoane, criminalitatea în mediul urban, delincvenţa juvenilă, costurile sociale ale criminalităţii, programele de prevenire şi intervenţie.
